Nu mai trageți în avocați!

A fost odata o lege “privind medierea si organizarea profesiei de mediator” in Romania care a trecut doar de “cei sapte ani de acasa”, dar care a suferit deja multe operatii estetice (asa-zise imbunatatiri), inclusiv prin ordonante de urgenta.

Legea din 1996 nu a aparut din neant – a fost a cincea varianta de proiect de lege privind medierea care a ajuns in Parlamentul Romaniei incepand cu anul 1999.
Intre timp se institutionalizase ocupatia de mediator in Romania (in 2001) pe baza unui standard ocupational, functionase un proiect pilot la Craiova in parteneriat cu Ministerul Justitiei (din 2002), iar la nivel european Consiliul Europei si Uniunea Europeana elaborau Recomandari si respectiv Directive.

Nu insist acum asupra operatiilor aparente de “tunare” a legii ce se tot desfasoara incepand cu 2009: mediator-avocat cu statut incert, inapoierea taxei de timbru pentru cei ce apeleaza la mediere numai daca are valoare simbolica, marea
gaselnita – gratuita, dar obligatoria informare si acum marea incununare – posibilitatea informarii despre mediere de catre alte profesii si multe altele.

In timpul asta, alesii mediatorilor cedau practic zi de zi functia de reglementare, desi isi asumau cu entuziasm initiativele altora doar pentru ca apartineau unor autoritati consacrate – CSM, parlament … Corpul profesional al Mediatorilor in
general si Asociatiile profesionale de mediatori in special nu aveau de ce sa fie consultate in mod real, fiind ocupate sa lamureasca pe la tot felul de evenimente cu mediatori “cine e informarea obligatorie si gratuita si ce vrea ea ” si eventual sa distribuie pliante de promovare a medierii.

Si acum, Doamnelor si Domnilor, marea imbunatatire a legii, editia 2013:
Efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii poate fi realizata de catre judecator, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz in care aceasta se atesta in scris.

Desi sunt convins ca aceasta enormitate va fi reparata sub tirul nemilos al Consiliului de Mediere catre organisme interne si internationale, poate in loc de petitii impotriva altor profesii si eventual de mitinguri de protest, va propun un
scenariu absurd:
– Poate niste cetateni, sau chiar mediatori (eventual chiar fosti si/sau actuali membri ai Consiliului de Mediere) din calitatea lor de parti in diverse dispute apeleaza la procedura de informare asupra avantajelor medierii
– Poate se va apela pentru infomare la cei mai indreptatiti sa faca acest lucru
– judecatori, procurori, consilieri juridici, avocati, notari, mai ales actuali parlamentari (acolo unde e cazul)
– Poate o parte nu va fi multumita de informarea primita si atestata in scris de la un judecator de exemplu, si va sesiza Consiliul de Mediere
– Poate Comisia de Disciplina desemnata de Consiliul de Mediere va invita judecatorul respectiv sa dea explicatii si eventual il poate si sanctiona, nu ?!?
– Cine castiga din aceasta potentiala aplicare a legii (chiar bazata pe speculatii ieftine) – statul de drept ?

Cauzele problemelor cred ca se regasesc in corpul profesional al mediatorilor, avem insa suficiente parghii (suntem specialisti si in construirea consensului, nu ?) si putem gasi si solutii corecte, intelepte, eficiente si durabile.

In loc de final, o rugaminte: nu trageti in mesager si nu mai trageti in avocati !

Adrian Badila, mediator

Comentarii